Cântecul celulei. O explorare a medicinei și a ființei umane reînnoite - Siddhartha MUKHERJEE

Istorisind povești remarcabile cu oameni de știință, medici și pacienți salvați de munca lor, este a treia carte în care Siddhartha Mukherjee explorează ce înseamnă să fii om. Spre sfârșitul anilor 1600, un distins erudit englez, Robert Hooke, și un excentric negustor olandez de postavuri, Antonie van Leeuwenhoek, privesc prin microscoapele lor artizanale și descoperă că organismele vii complexe sunt ansambluri de unități minuscule, autonome, care se autoreglează. Fiecare parte din corpurile noastre este construită din aceste cărămizi.

Hooke le-a botezat . Descoperirea celulelor – și regândirea corpului uman ca un ecosistem celular – anunța nașterea unui nou tip de medicină, bazat pe manipulările terapeutice ale celulelor. Boli de o mare diversitate, de la cancer la COVID, pot fi, toate, privite ca rezultate ale funcționării anormale a sistemelor celulare, dar și ca ținte ale terapiilor celulare.

În , Mukherjee povestește cum au fost descoperite celulele și în ce fel biologia celulară conduce la crearea de tratamente novatoare și de oameni noi. Scrisă cu antren, cartea de față oferă o panoramă vie, condimentată cu propria experiență a lui Mukherjee de cercetător, medic și cititor pasionat. SIDDHARTHA MUKHERJEE este autorul cărților (primul loc pe lista Bestsellers), și (câștigătoare a Premiului Pulitzer în 2011 pentru domeniul nonficțional).

Mukherjee este conferențiar universitar la Columbia University, medic și cercetător în oncologie. Locuiește la New York cu soția și fiicele lor. Detalii, pe website-ul personal: SiddharthaMukherjee.

com. „Am început Cântecul celulei cu o curiozitate moderată care s-a accentuat rapid pe măsură ce dădeam paginile, ca și cum aș fi citit o excelentă carte de suspans. Într-un limbaj prietenos, analizând evoluția și fiziologia celulei, cea mai simplă formă de viață, cea din care suntem cu toții alcătuiți, Siddhartha Mukherjee ne învață să privim cu uimire atât manifestări biologice (am zice) banale, precum bătăile inimii (în fapt, o realizare miraculos de complexă a biologiei celulare), cât și unele care par de domeniul literaturii SF, precum folosirea celulelor cancerigene în proiectarea medicamentelor împotriva cancerului.

Trecând prin povestea aspirinei sau a talomidei, descoperirea FIV și a ingineriilor genetice, antibiotice și anticorpi, imunitate și memoria celulară și multe, multe alte subiecte fascinante, am avansat de la «Din ce suntem făcuți?» la «Cine suntem?» și apoi la «Ce putem să facem din ceea ce suntem?». Iar aici intervine, ca întotdeauna, tentația noastră demiurgică de a ne „juca” cu creația, hybris-ul și nemesis-ul nostru. În acest moment, începi să simți apropierea de misterele științei la fel cum au simțit și primii sapiens apropierea de sacru: cu fascinație și groază, deopotrivă.

V-am spus doar că urmează să citiți o carte de suspans.” (Laura Câlțea) ”Cu toții ne îmbolnăvim la un moment dat. Cu toții vom avea pe cineva drag cuprins de boală.